Economie circulară: ce este, principii și cum se aplică în România

Economia circulară este un mod de a produce și de a consuma în care materialele, componentele și produsele sunt păstrate în uz cât mai mult timp, prin reutilizare, reparare, recondiționare și reciclare, în loc să ajungă rapid la groapa de gunoi. Ideea pare simplă, dar schimbă felul în care o firmă își proiectează produsele, își alege furnizorii și își calculează costurile. Pentru România, subiectul are o miză aparte: țara noastră are cea mai mică rată de utilizare circulară a materialelor din Uniunea Europeană.

În acest ghid găsești ce înseamnă concret economia circulară, prin ce se deosebește de modelul clasic, ce cifre oficiale există pentru UE și România și cum poate începe o companie, chiar și una mică, să aplice principiile ei.

Te-ar putea interesa și

• In cat timp ajunge o scrisoare prin Posta Romana
• Marea criza economica dintre 1929 si 1933
• Salariul minim pe economie in 2026: brut, net si schimbari

Ce este economia circulară

Modelul economic dominant din ultimul secol a fost unul liniar: extragem resurse, fabricăm produse, le folosim și apoi le aruncăm. Economia circulară încearcă să închidă acest cerc. Un produs este gândit de la început astfel încât să dureze mai mult, să poată fi reparat ușor, iar la final materialele din el să poată fi recuperate și folosite din nou ca materie primă secundară.

Nu este vorba doar despre reciclare. Reciclarea este ultima etapă, cea în care materialul este recuperat. Înaintea ei vin etapele care păstrează cel mai mult valoare: reducerea consumului de materiale, reutilizarea, repararea, recondiționarea și refabricarea. Cu cât un produs rămâne mai mult timp în uz în forma lui inițială, cu atât se pierd mai puține resurse și mai puțină energie.

Principiile economiei circulare: liniar vs. circular

Diferența dintre cele două modele se vede cel mai bine pe etapele vieții unui produs. Tabelul de mai jos rezumă principalele deosebiri.

Pentru firmele din industrie, aceste principii se traduc în decizii foarte practice: ce materiale cumpără, cum își ambalează produsele, ce fac cu deșeurile de producție și dacă pot oferi clienților servicii de reparare sau de preluare a produselor vechi.

Economia circulară în Uniunea Europeană: cifrele oficiale

La nivel european, direcția a fost stabilită prin noul Plan de acțiune pentru economia circulară, adoptat de Comisia Europeană pe 11 martie 2020. Planul urmărește ca produsele sustenabile să devină regula pe piața UE: produse mai durabile, mai ușor de reparat, de reutilizat și de reciclat, cu mai mult conținut reciclat. Sunt vizate în special șapte lanțuri valorice: electronicele și TIC, bateriile și vehiculele, ambalajele, materialele plastice, textilele, construcțiile și clădirile, alimentele.

Indicatorul cel mai urmărit este rata de utilizare circulară a materialelor, adică ponderea materialelor recuperate și reintroduse în economie din totalul materialelor folosite. Potrivit datelor Eurostat prezentate pe platforma europeană pentru economia circulară, în 2024 această rată a ajuns în UE la 12,2%, cel mai ridicat nivel înregistrat, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de 2023. Ținta pentru 2030 este dublarea ei, până la 23,2%.

Diferențele dintre state sunt foarte mari. Țările de Jos au o rată de 32,7%, Belgia de 22,7%, iar Italia de 21,6%. La polul opus se află România, cu doar 1,3%, urmată de Finlanda și Irlanda, cu câte 2,0%, și de Portugalia, cu 3,0%.

Economia circulară în România: strategie și sectoare prioritare

România are un cadru oficial pentru această tranziție. Strategia națională privind economia circulară a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.172/2022. Documentul analizează 14 sectoare economice din perspectiva potențialului de circularitate și urmărește cinci direcții: reducerea consumului de materii prime, prelungirea duratei de viață a produselor, reducerea impactului asupra mediului, reducerea impactului gestionării deșeurilor și apelor uzate și o mai bună coordonare între autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia a fost urmată de un plan de acțiune care, potrivit Digi24, cuprinde 52 de acțiuni, cu un orizont de timp până în 2032, și îndeplinește unul dintre jaloanele reformei gestionării deșeurilor din PNRR. Sectoarele cu cel mai mare potențial identificate sunt agricultura și silvicultura, industria auto, construcțiile, alimentele și băuturile, ambalajele, textilele, precum și echipamentele electrice și electronice, bateriile și acumulatorii.

Tranziția are și o miză de reziliență. O economie care depinde mai puțin de materiile prime noi suportă mai ușor scumpirile și întreruperile de aprovizionare, iar analizele despre criza economică și despre ce urmează pentru România arată cât de sensibile sunt firmele la costul resurselor și al energiei.

Cum aplică o firmă principiile economiei circulare

Nu ai nevoie de o fabrică mare ca să începi. Primul pas este o radiografie simplă: ce materiale intră în firmă, ce iese ca deșeu și ce ar putea fi folosit din nou. De multe ori, cele mai rapide câștiguri vin din lucruri mărunte: ambalaje refolosibile în relația cu furnizorii, separarea corectă a deșeurilor de producție, repararea echipamentelor în loc de înlocuire.

• Proiectare pentru durabilitate: produse care se pot demonta, repara și actualiza.
• Materii prime secundare: folosirea materialelor reciclate acolo unde calitatea permite.
• Produsul ca serviciu: închiriere sau abonament în locul vânzării, cu mentenanță inclusă.
• Simbioză industrială: deșeul unei firme devine materie primă pentru alta.

Contează și felul în care comunici aceste schimbări. Clienții și partenerii sunt tot mai atenți la afirmațiile de tip „verde”, iar regulile de etică în afaceri cer ca promisiunile de mediu să fie reale și verificabile, nu simple sloganuri de marketing.

Sfat: Începe cu un singur flux de materiale, de exemplu ambalajele sau deșeurile de producție, măsoară cantitățile timp de câteva luni și abia apoi stabilește ținte. Cifrele reale te ajută să alegi măsurile care aduc economii, nu doar imagine.

Beneficiile economiei circulare pentru afaceri

Pentru o companie, economia circulară nu este doar o obligație de mediu. Ea poate reduce costurile cu materiile prime și cu eliminarea deșeurilor, poate crea venituri noi din servicii de reparare sau recondiționare și poate face firma mai puțin vulnerabilă la variațiile de preț de pe piața resurselor.

Un exemplu la îndemână este logistica inversă, adică drumul produselor de la client înapoi spre producător, pentru reparare, recondiționare sau reciclare. Pentru comerțul online, unde timpul în care ajunge un colet contează pentru client, un sistem bine pus la punct de returnare și reutilizare a ambalajelor poate deveni un avantaj competitiv.

Nu în ultimul rând, tranziția are și o dimensiune de reputație. Firmele care pot arăta, cu date, că folosesc mai puține resurse și că își recuperează materialele au argumente solide în relația cu clienții mari, cu finanțatorii și cu partenerii din alte țări ale UE.

Te-ar mai putea interesa și

• Conditii pentru acordarea unui credit ipotecar in Romania
• Cat poti circula cu numere romanesti in Germanai?
• Conditii pentru acordarea unui credit ipotecar in Romania

Întrebări frecvente despre economia circulară

Economia circulară înseamnă același lucru cu reciclarea?

Nu. Reciclarea este doar una dintre etape, de obicei ultima. Economia circulară pune pe primul loc reducerea consumului de materiale, reutilizarea și repararea, care păstrează mai multă valoare decât reciclarea.

Care este rata de circularitate a României?

Potrivit datelor Eurostat pentru 2024, rata de utilizare circulară a materialelor în România a fost de 1,3%, cea mai mică din UE, față de o medie europeană de 12,2%.

Ce document stabilește direcția României în economia circulară?

Strategia națională privind economia circulară, aprobată prin HG nr. 1.172/2022, împreună cu planul de acțiune care o pune în practică până în 2032.

Ce ținte are UE pentru 2030?

Planul de acțiune din 2020 urmărește dublarea ratei de utilizare circulară a materialelor, până la 23,2% în 2030.

Poate o firmă mică să aplice principiile economiei circulare?

Da. Măsuri simple, precum ambalajele refolosibile, separarea deșeurilor, repararea echipamentelor sau colaborarea cu firme care preiau deșeurile ca materie primă, pot fi aplicate fără investiții mari.